Q&A cu Tamina Lolev, Co-founder Nod Makerspace: ˝Procesul de învățare continuă pe toată durata vieții.˝

Hello Za scoolărși de peste tot.

Pentru că noi credem în puterea exemplului am invitat-o pe Tamina Lolev să îmbrace hainele de școlăriță și să ne spună câte ceva despre cum a fost viața ei înainte și după școală.

ZS: Hello Tamina. Trecem direct la subiect. Care e ocupația ta? proiectele tale, pasiunea ta?

Profesia mea : arhitect.

Ocupația mea s-a mutat în zona de management de proiecte odată cu conștientizarea contextului în care ne aflăm și odată cu dezvoltarea proiectelor mele personale. Acestea sunt : Nod makerspaceprimul centru creativ de mari dimensiuni, unde se adună tot felul de oameni dragi și cu intenții de a face lumea mai bună; Biblioteca de materiale – un instrument grozav pentru îmbunătățirea modului de lucru al profesioniștilor care lucrează cu materiale. În continuare, sunt implicată în activitatea biroului nostru de arhitectură: Wolfhouse Productions, unde facem proiectare.

ZS: Cea mai bună lecție pe care ai învățat-o în școală?

Am învățat că dacă ești consecvent și implicat în ceea ce faci, până la urmă vei reuși, chiar dacă la început unele lucruri par neplăcute. (chiar am învățat din școală asta)

Am învățat că nimic nu e degeaba și trebuie să urmărești ceea ce poți învăța din orice curs sau de la oricare profesor.

Dacă nu ai ce sub nici o formă, fă ceva ce îți place în acel timp, dar util să fie. Spre exemplu, la cursurile pe care le consideram degeaba, am învățat să desenez pentru admiterea la facultate – atât de mult exersam.

ZS: Cea mai bună lecție pe care te-a învățat-o viața.

Nimic nu e alb sau negru, niciodată.

ZS: Un sfat pe care ai fi vrut să-l fi primit? Care ar fi și când ai fi vrut să-l fi primit?

Sfaturi am primit multe.

De multe ori, sfaturile sunt relative – acțiunile tale trebuie să fie în concordanță cu personalitatea ta, cu încrederea în tine, cu luciditatea ta.

Degeaba mi-a zis mama de 100 ori că nu am ce să caut la arhitectură, că nu are nimeni cum să mă sprijine în acest demers. Încăpățânarea mea m-a făcut să nu renunț și să trec peste toate obstacolele posibile – că nu știu să desenez, că nu are cine să mp ghideze, că nu au bani să îmi întrețină activitatea acolo, că nu mă pot ajuta cu angajarea etc. Poți trece peste toate cu brio dacă ai un scop și îl urmărești.

ZS: Spune-ne ceva despre experiența și procesul de învățare. Orice.

Procesul de învățare continuă pe toată durata vieții.

Învățarea face viața frumoasă și ușoară în raport cu alte lucruri pe care le ai de făcut în viața de adult. Trebuie deci să facă parte în continuare din viața de zi cu zi, după părerea mea.

ZS: Visele tale sunt scoase la licitație. Care valorează cel mai mult?

Unul din ele ar fi să fie bine acasă (în România).

Un alt vis este să pot să plec din nou într-o excursie lungă, de câteva luni, prin lume. O excursie de învățare, împreună cu fetița și cu partenerul meu.

ZS: Pentru ce ești recunoscătoar/e?

Sunt recunoscătoare pentru toate lucrurile bune pe care le-am deprins în fiecare treaptă a educației mele – liceul, facultate, stagiatură, antreprenoriat.

ZS: Cum îți faci vocea auzită?

În primul rând, exprimându-mă. E foarte important să vorbești tot ce contează, sub orice formă.

În al doilea rând, fiind prezentă în locurile în care are cine să mă audă. Când vrei să transmiți ceva, te gândești cine trebuie să primească mesajul.

Cel mai important, învățând să vorbesc în public. Școlile nu ne învață deloc, dar avem foarte mare nevoie să exersăm vorbitul în public.

ZS: Cum e viața după școală? Ce s-a schimbat după ce ai terminat facultatea, liceul sau orice formă organizată de învățare. Cum e lumea ´´reală´´? (Dacă ai avut vreun șoc, experiență care te-a ,,trezit˙˙ la realitate, orice chestie amuzantă, atutentică și reală)

Lumea reală poate fi într-adevăr șocantă față de școală.

Avem multe lipsuri care ar putea să ne facă mai rezistenți în lumea reală. Cel puțin în domeniul arhitecturii, dar cred totusi că este general valabil:

Nu te învață nimeni ce importantă este economia. Cum să faci arhitectură fără să înțelegi economia ?

Nu te învață nimeni ce înseamnă să fii lider, lidershipul. De asta, stăm așa prost ca țară la capitolul asta.

Nu te învață nimeni ce importantă este comunicarea. Cum să reușești să trăiești bine într-o comunitate, cu alți dacă nu știi sau nu vrei să comunici ?

În același timp, există unele școli dure, cum este arhitectura, în care măcar capeți o rezistență la diverși factori : stres, nopți nedormite, oameni care nu știu cum să se poarte cu tine, deși ei ar trebui să te învețe profesia ta. O învălmășeală ca și în viața reală. Ajungi să ignori aceste lucruri ca să ajungi la substanță.

ZS: In ce aria a vieții tale vrei să fii sau ești ˝premiant˝?

Bună întrebare. Trebuie să aleg sau pot 2? ☺

Ca membru al familiei (implicit mamă) și ca profesionist vreau să fiu premiant.

ZS: Ce te face să înaintezi atunci când ai un blocaj sau primești un ,,NU´´?

Un mod de gândire foarte optimist.

ZS: Ce așteptări ai de la societate?

Nu am.

ZS: Care e cel mai important brand din viața ta?

Nod makerspace. Până acum.

ZS: Prăjitura succesului. Ce ai pune în ea?

Pasiune/dragoste, multă răbdare, echipă bună, seriozitate, consecvență.

ZS:Care crezi ca e cea mai importantă calitate necesară în viitorul apropiat, peste 10-15 ani să spunem?

Adaptabilitatea profesiilor.

Ză scoolărz îi muțumește Taminei pentru că a răspuns la invitația de a inspira cu povestea ei și pe alți tineri care poate au îndoieli cu privire la visele lor. De asemnea, îi invităm și pe alții ca ea să ni se alături.

*Tamina poartă Tricoul nostru Polo Sexy Brain. 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *