ZaScoolarZ

E ok să fii diferit!

Educă-ți inima,, mintea,, și emoțiile în fiecare zi.

Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat – Burrhus Frederic Skinner

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on pinterest
Share on linkedin
1

E ok să fii diferit!

E ok să fii diferit. Nu, ai înţeles greşit. Nu trebuie să fim toţi la fel. Da, ştiu că toată lumea se zbate prin jurul tău – şi că toţi îţi spun că trebuie să faci şi tu un mic efort să te integrezi. Da,e evident, dacă nu eşti ca ei, eşti un neintegrat şi o să ai probleme serioase.

Nu o să-ţi faci niciodată prieteni, nu vei fi în centrul atenţiei, vei pierde ocazii şi toată distracţia.
Nu-i aşa? Nu aşa ni se spune dacă nu suntem la fel cum sunt ceilalţi? Ba da, cam aşa.

Cu accent pe faptul că nu ai nimic de câştigat dacă eşti diferit. De parcă totul este despre a câştiga ceva. Lucrurile mai sunt şi despre a fi mulţumit şi fericit cu tine, nu despre a câştiga permanent ceva, nu despre ce am am făcut, ce am mai atins, pe cine am mai întrecut în goană de a ne uniformiza.

E ok să fii diferit. De câte ori simţi că nu eşti la fel ca ei, că restul, încetează să îţi mai faci o mie de procese de conştiinţă, să îţi spui că poate ar trebui să cedezi, să fii şi tu ca ei, măcar de suprafaţă. Câştigurile astea imediate sunt şi pierderile cele mai rapide, să ştii.

Artwork: Jun Cen                   Artwork: Jun Cen

Prieteniile de suprafaţă, amabilitatea de suprafaţă, distracţia fără să ştii de ce, toate astea se câştigă uşor când eşti la fel, dar se pierd la fel de uşor. Pentru că nu au nimic profund. Totul e o luptă despre a se semăna cu ceilalţi. Dar nu cred că vrei să semeni cu ceilalţi, nici ei n-ar trebui să vrea asta.

Ar trebui ca lupta să vizeze diferenţele, să fim cât mai diferiţi, mai autentici, mai aproape de ceea ce simţim şi credem noi că suntem, nu aproape de ceea ce ne spun ceilalţi că ar trebui să devenim.

Când devii ceea ce aşteaptă ceilalţi, nu numai că te pierzi pe tine, cel autentic, dar te vei fi şi un ipocrit fără voie, nu vei fi niciodată aşa cum sunt ei, pentru că nu eşti, pur şi simplu, aşa, iar existenţa ta va fi una nedefinită.

Am o singură întrebare – care nu-mi dă pace:
De unde lupta asta de a fi toţi la fel?
De ce ne dorim să fim uniformizaţi?
De ce trebuie să semănăm cu ceilalţi? De ce e în neregulă să fim diferiţi?
Cine spune că e în neregulă să fim diferiţi?
De ce e mai bine să fim toţi la fel?
Cum ne ajută asta? Care sunt câştigurile alea aşa de mari?
Cu ce îmi dăunează dacă sunt diferit?
Să fiu la fel îmi aduce beneficii imediate, dar sunt ele valoroase dacă privesc în viitorul apropiat?

Să fim serioşi. De ce trebuie să fim la fel? De ce e în neregulă dacă nu avem aceleaşi păreri, de ce ne judecăm pentru stilul de viaţă ales? De ce încercăm sa devenim ceva ce nu ne reprezintă cu adevărat, din interior? E plin de oameni profunzi – aparent, dar care sunt goi şi nedefiniţi interior. Ne dăm seama de ei imediat ce îi întâlnim: se străduiesc să pară mai interesanţi şi mai importanţi decât sunt, dau sfaturi de viitor tuturor, se declară perfecţi şi ajunşi la miez.

Arwork: Jun Cen                   Arwork: Jun Cen

Mai sunt şi cei care se străduiesc să fie altfel decât sunt de fapt, iar ei se pliază, din păcate, după fiecare persoană pe care o cunosc. Nu, asta nu se numeşte empatie, se numeşte nedefinire.

Tu eşti aşa cum eşti. Nu eşti aşa cum e fiecare persoană pe care o cunoşti, care îţi iese în cale. Atunci înseamnă că habar nu ai cine eşti.

Te rog să încetezi să mai fii cine spune că lumea că eşti…şi să manifeşti cine eşti cu adevărat. Pentru că sunt convinsă că ştii cine eşti. Eu am o credinţă foarte puternică, uite care e aceea: dacă nu te arăţi aşa cum eşti, nu vei atrage oameni asemeni ţie. Îi vei atrage pe cei al căror rol îl joci. Când vei obosi şi le vei arăta cine eşti cu adevărat, ei vor pleca, pentru că te-au plăcut pentru ce le-ai arătat iniţial.

De ce să oboseşti şi să pierzi tot, după o luptă aprigă, când e mai simplu să fii tu, cu asumare totală, şi să îţi aduni în jur exact pe cine trebuie să fie acolo?

E ok să fii diferit. E în regulă să fii tu. E ok să nu te placă toată lumea, e în regulă şi dacă nu te place cine ai tu nevoie să te placă. Lasă să fii plăcut de aceia care contează şi care sunt, asemeni ţie, autentici.

De cei care nu au nevoie să le arăţi ceva anume pentru a se apropia de tine. De cei care înţeleg că suntem mai mult decât condiţionare, aşteptări şi măşti preţioase. De cei care ştiu să preţuiască simplitatea şi să nu-ţi lipească în frunte o etichetă care să te definească imediat.
E ok să fii diferit. Şi chiar aş vrea să ştiu cum eşti…de fapt!

Dacă nu te arăţi aşa cum eşti, nu vei atrage oameni asemeni ţie. Îi vei atrage

Te-au inspirat aceste rânduri? Dă un Nu se știe cine are nevoie de ele!

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on pinterest
Share on linkedin

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Hei! Cititul nu e niciodată ''prea mult''! Continuă lectura în BLOG-ul Ză scoolărșilor:

Intalniri energetice

Ţi s-a întâmplat vreodată să întâlneşti o persoană pentru prima oară şi să simţi că e, de fapt, o întâlnire cu un prieten vechi, cu

Read More »

Orice om capătă doua feluri de educaţie: una pe care i-o dau alţii, alta, mult mai însemnată, pe care şi-o dă el însuşi. – Samuel Smiles