Artwork: JOSEFINA SCHARGORODSKY

Dacă-ți pasă de părerea celorlalți, citește asta!

Îţi pasă prea mult de părerea celorlalţi? Te ghidezi după ce ţi se şopteşte în urechea stângă, după ce vezi că fac şi spun alţii? Ţi-e teamă ce vor crede ceilalţi despre tine? Îţi faci o mie de scenarii despre cum te vede colegul, despre ce crede vecină şi despre ce spune X-ulescu despre tine?

Dacă da, articolul ăsta e pentru tine. Şi probabil că răspunsul e da, de-asta ai decis să-l citeşti. Cu ce să încep? Probabil voi începe prin a-ţi spune că eşti singura persoană afectată de părerea celorlalţi. Că scenariile tale sunt înzecit mai sumbre şi mai nerealiste decât crezi tu, că atunci când stai în pat şi te gândeşti la zece feluri în care să-l convingi pe X că eşti minunată, el doarme liniştit şi nu-l interesează câtuşi de puţin situaţia. Probabil totul e doar în mintea ta.

Iar în cazul în care nu e doar în mintea ta, iar X chiar îşi consumă timpul vorbind despre tine într-un fel care nu-ţi place deloc, atunci, surpriză, cu atât mai mult nu ar trebui să te oboseşti să îi schimbi părerea. Hai să-ţi explic ceva, ştiu, sună stupid, sună aproape imposibil de digerat: Cum adică să nu îţi pese de părerea celorlalţi? Dacă o faci într-un mod constructiv, sub forma unei comunicări, a unui feedback şi colaborativ, atunci da, poţi ţine cont şi de părerea celorlalţi, te poţi îmbunătăţi permanent, la fel şi ceilalţi. Dar dacă trăieşti consumându-ţi energia pentru a fi în graţiile tuturor, îmi pare rău să te anunţ că nu vei reuşi.

Eu am o credinţă pe care greu mi-o voi schimba, probabil. Odată formată o părere, oamenii cu greu şi-o vor schimba, iar dacă cei care contează pentru tine nu au reuşit încă să te vadă aşa cum eşti, nici nu o vor face.

Îţi pasă de ce cred ceilalţi? Cât de mult?
S-ar putea să fie sănătos în proporţie de 1%, dar 99% e un proces anevoios care te opreşte din a gândi aşa cum simţi, din a face ce simţi, din a acţiona aşa cum îţi doreşti, din a face ceea ce ţi-ai propus. Vei renunţa la o mulţime de lucruri…pentru a da bine permanent bine în ochii celorlalţi, pentru a fi perfectă. Pentru a-l mulţumi pe X, în timp ce cu Y ceva scârţâie, aşa te vei concentra să fie bine şi în ochii lui Y, dar stai, ai uitat de Z. Ştii unde se va ajunge?
Fiind cu fiecare în parte aşa cum i-ar plăcea lui să fi, tu nu vei mai avea habar cine eşti şi vei sfârşi prin a juca o mie de roluri fără a mai şti care eşti tu, cel adevărat.
Să nu-ţi pese de ceilalţi înseamnă să fii nesimţit. Serios? Nu prea cred. Bunul simţ şi inteligenta socială sunt una, să trăieşti consumându-te pentru părerile celorlalţi..ar fi alta.

Niciodată nu vei putea mulţumi pe toată lumea, întotdeauna vei fi excelent pentru cineva şi vei atrage o părere total neadevărata din partea altcuiva. E valabil pentru toată lumea. Dar nu putem trăi consumându-ne permanent pentru părerea pe care o are celălalt despre noi. Singura ta datorie e să fii tu şi să-ţi dai voie să fii vulnerabil, să te arăţi aşa cum eşti. Asumat. Apoi…deja nu mai e problema celorlalţi cum te percep. Uită-te-n jur, se construiesc imperii în jurul celor nepăsători şi noi pierdem timp şi energie creativă pentru a schimba părerile celorlalţi? Pentru a trăi după ele? Pentru aţine cont de ele?

Artwork: Heo Jiseon                      Artwork: Heo Jiseon

Tu ştii câţi oameni au renunţat la visurile lor din cauza temerilor legate de vor crede ceilalţi? Câţi s-au îmbolnăvit din cauza asta? Câţi s-au lăsat pe sine…? Dar pentru cât timp? Vine o vreme când o să realizezi că eşti singura persoană care şi-a consumat energia cu lucrul ăsta. Şi despre mine, şi despre tine, şi despre cunoscuţii tăi…există cel puţin o persoană care are o părere nu tocmai bună. Suntem prea libertini, suntem dificili, suntem altfel, nu e normal – şi o mie de alte astfel de păreri. Ghici ce. Când vom încheia să trăim după cum ni se spune că e normal, va apărea altcineva pentru care normalitatea va fi alta. Şi..ghici ce? Vom reîncepe schimbarea.

Stop. Tu realizezi ce citeşti acum? Să îţi pese atât de mult de părerea celorlalţi înseamnă să îţi permiţi să te simţi inferior, să dai naştere vinovăţiei, să renunţi la ce îţi place, să renunţi la ce crezi, să te schimbi. Iar schimbarea nu vine din exterior, nu face asta, nu îi dă voie.

Da, tuturor ne pasă, la un moment dat, într-o mai mare sau mai mică măsură de ceea ce cred ceilalţi. Dar hai să facem din asta un filtru din care să luăm ce e necesar sau o autoanaliză, nicidecum un proces prin care să o luăm razna încercând să facem totul bine.

Oricum nu facem totul bine. Să fim serioşi. Şi încă nu există omul perfect, plăcut de toată lumea. Iar dacă există, cu siguranţă n-am vrea să-l cunoaştem. Ştii de ce? Pentru că n-am reuşi, nici el nu ştie exact cine e, iar interacţiunea ar fi obositoare.

Poate şi ţie ţi se pare că machiajul colegei e prea strident, dar asta nu o opreşte pe ea să se machieze altfel. Nici dacă îi spui, cu atât mai puţin dacă nu îi spui. Ştii de ce? Pentru că asta o reprezintă, aşa se simte ea bine – şi nu e nimic rău aici.

Părerea multora despre mine a fost că sunt prea rebelă şi că nu voi trăi din asta. Vrei să-ţi spun ceva ce n-aş fi vrut să păstrez decât pentru mine? S-a întâmplat că exact una dintre acele persoane să vină recent, în urmă cu un an, să mă roage să colaborăm sau să îi pun o vorbă bună – da, celebra vorbă bună. Semn că trăiesc din rebeliunea mea, ba chiar mai mult decât atât, sunt permanent creativă.


Mi-a păsat de părerea celorlalţi, da, evident, m-am gândit ce vor crede, dacă dezamăgesc, dacă par cum nu trebuie, ce-o mai fi însemnând şi asta…şi o mulţime de alte procese. Dar nu mi-a păsat atât de mult încât să renunţ la mine, la ce credeam şi ce îmi doream. Am fost mai puternică eu decât părerile lor. Cam asta trebuie să fie şi cu tine.

El/ea crede despre tine ceea ce vrea, ceea ce simte, ceea ce îi permite scara proprie de valori şi prejudecăţi. Dar nu îţi poate modifica viaţa cu nimic. Tu eşti singura persoană a cărei părere contează cu adevărat. Şi vei găsi în jur oameni cu care să schimbi păreri de bine şi să faci lucruri de bine. Iar asta e suficient.

tu nu eşti toată lumea.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *