ZaScoolarZ

Curiozitatea naşte genii

Educă-ți inima,, mintea,, și emoțiile în fiecare zi.

Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat – Burrhus Frederic Skinner

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on pinterest
Share on linkedin
Artwork by Brandon Land

Curiozitatea naşte genii

Deşi am fost învăţaţi că nu e bine să fim curioşi, niciodată nu s-a explicat diferenţa dintre curiozitatea ca formă de explorare şi evoluţie…şi curiozitatea ca pasiune de a-ţi băga nasul în treburile altora.

Tocmai de aceea, cu timpul, pe măsură ce am înţeles cât de important e să fii curios, am înţeles şi că trebuie să învăţăm să facem diferenţa între cele două forme de curiozitate. Cea autentică este cea care ne îndeamnă la explorare. Despre ea vreau să îţi vorbesc în continuare.

Curiozitatea este elementul cheie care ne construieşte. Practic, de la curiozitate pleacă mare parte din dezvoltarea, creşterea noastră, din curiozitate se nasc întrebările, răspunsurile, planurile, dorinţa de a descoperi şi de a fi mai mult.
Când eşti curios, în mod foarte evident, conştientizezi câte se schimbă. Poţi fi curios în legătură cu orice, deci ai oportunitatea să înveţi şi să descoperi orice îţi doreşti. Când eşti curios, eşti cu un pas mai aproape de a învăţa ceva nou, de a-ţi răspunde la o întrebare. Răspunsul acela, la rândul său, îţi va aduce o nouă întrebare.

Artwork by Jarom Vogel Artwork by Jarom Vogel

Aşa mi se întâmplă mie – şi probabil că te regăseşti şi tu în experienţa asta. O curiozitate duce la o alta, deci o descoperire atrage o alta. Aşa se naşte lanţul cunoaşterii. Când nu eşti curios…trăieşti într-un confort inconştient, în blocaje despre care nu îţi vorbeşte nimeni, în frustrare. Da, adesea în frustrare. Pentru că blamezi toate lucrurile care nu funcţionează, dar nu eşti curios să le afli sursa. Te grăbeşti, poate, să găseşti vinovaţi la îndemână şi surse exclusiv exterioare ale problemei.

Însă cea mai mare sursa de realizare, cunoaştere, creştere, dezvoltare, explorare şi genialitate…se afla în interiorul nostru.
Acolo avem toate răspunsurile: şi pe cele care ne confirmă că e bine să facem un lucru, şi pe cele care ne îndeamnă să nu ne aruncăm cu capul înainte – încă. Totul se afla în noi. Orice nelămurire îşi găseşte răspunsul în comunicarea cu noi înşine, în comunicarea interioară.

Căutam răspunsuri în afară doar atunci când suntem nesiguri sau nesinceri cu noi înşine. Totul e interior.

Curiozitatea e excelentă. Deşi am început să o îmbrăţişăm şi noi acum, eu am învăţat mai multe despre ea în 2016, într-un turneu susţinut cu un spectacol contemporan experimental. Contactul cu alte culturi, cu alt nivel de educaţie şi alte mentalităţi m-a ajutat să înţeleg importanţa reală a curiozităţii. În cadrul unui atelier de improvizaţie teatrală ni s-a spus să fim curioşi, să căutăm până la nebunie resursele noastre cele mai profunde, să ne ascultăm pe noi înşine, cu ce ne spune interiorul, şi mai puţin ceea ce ne vor spune ceilalţi.
Să ne oferim singuri răspunsurile. Asta e tot ce contează, asta ne dă drumul genialităţii.
Iar la finalul atelierului…ni s-a spus blând, cu seninătate şi convingere: Niciodată să nu staţi într-un loc de care simţiţi că nu aparţineţi, niciodată să nu vă însuşiţi ceea ce cred alţii despre voi. Cel puţin …nu până când aceia nu au trăit alături de voi măcar 3 momente cheie din viaţă, să descopere cum sunteţi cu adevărat. Fiţi curioşi să vă cunoaşteţi, sunteţi extraordinari, nimeni nu vă poate defini şi nu vă poate spune ce puteţi. Puteţi orice.

Şi aşa a fost.

Acela a fost momentul în care m-am vindecat – oficial, cu sinceritate – de ceea ce cred ceilalţi despre mine. Am înţeles sensul pur al curiozităţii, cât de departe mă poate duce, m-am căutat, încerc permanent să învăţ cât mai multe despre mine ,despre cine sunt. Să mă alături persoanelor simple, senine, care vorbesc mai puţin şi fac mai mult. Să fiu curioasă, să fur din curiozitatea lor, să creştem împreună.
Curiozitatea elimina: teamă, teamă de penibil, teamă de eşec, demoralizarea. Elimină totul. Pentru că, odată ce ai înţeles sensul curiozităţii, ai înţeles că eşti în plin proces de învăţare, toată viaţa, iar tot ce contează e că fiecare zi să fie o descoperire excelentă, pe care să o îmbrăţişezi cu zâmbetul pe buze, nu cu anxietate şi tahicardie.

Curiozitatea naşte genii.

Ştii de ce? Pentru că geniul e omul care nu se opreşte din a se minuna de tot ce e în jurul lui, omul care şi-a păstrat suflet de copil, deschiderea care minunat, către nou, către surpriză. Omul care învaţă ceva extraordinar din nimic. Omul care ştie că viaţa e o serie de lucruri simple, de surprize, nu o luptă pentru a demonstra lucruri. Curiozitatea e puntea către cunoaşterea infinită. Lanţul sănătos al devenirii noastre ca oameni.

Curiozitatea naşte

Te-au inspirat aceste rânduri? Dă un Nu se știe cine are nevoie de ele!

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on pinterest
Share on linkedin

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Hei! Cititul nu e niciodată ''prea mult''! Continuă lectura în BLOG-ul Ză scoolărșilor:

Intalniri energetice

Ţi s-a întâmplat vreodată să întâlneşti o persoană pentru prima oară şi să simţi că e, de fapt, o întâlnire cu un prieten vechi, cu

Read More »

Orice om capătă doua feluri de educaţie: una pe care i-o dau alţii, alta, mult mai însemnată, pe care şi-o dă el însuşi. – Samuel Smiles