ZaScoolarZ

Află cum poate fi combătut bullyingul în școală. 3 practici ce pot fi aplicate cu succes

Educă-ți inima,, mintea,, și emoțiile în fiecare zi.

Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat – Burrhus Frederic Skinner

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on pinterest
Share on linkedin
bullying in scoala

Află cum poate fi combătut bullyingul în școală. 3 practici ce pot fi aplicate cu succes

BULLYINGUL(AKA HĂRȚUIREA MAI PE ROMÂNEȘTE) începe să se producă din copilărie. Și nu oriunde, ci la școală. Acolo unde copiii sunt cei mai vulnerabili. Consecințele în cazul victimelor sunt grave. Însă ca să putem lua măsuri trebuie să înțelegem cum ajunge un copil să hărțuiască. În acest articol vei afla despre asta, dar și despre cum poate fi combătut bullyingul în școală.

Bullyingul este un comportament agresiv repetat care se caracterizează printr-un dezechilibru de putere

De cele mai multe ori nu este provocat, dar mereu intenționează să producă rău. Cei care sunt hărțuiți, victimele, se simt amenințați și fără putere. Dar ce este și mai dăunător se referă la faptul că ceilalți nu acționează în vreun fel pentru a ajuta victima și a opri un asemenea comportament. De obicei, cel care este un bully este temut de către toți ceilalți și mai mereu va avea un grup de alți copii care îl acompaniază în practicile sale.

Hărțuirea poate fi repetată și este distructivă. Acest gen de comportament poate duce la probleme psihologice, emoționale și chiar fizice care vor acționa ca o boală în cazul victimelor. Adeseori, cei ce sunt ținta bătăușilor în copilărie, nu se vor dezvolta normal de-a lungul vieții. Sau o vor face, dar procesul va fi mai îndelungat.

De ce ajunge cineva să practice bullyingul în școală?

Te întrebi cum de unii copii sunt buni iar alții văd numai rău în jur și fac rău și celorlalți? Cei ce ajung bătăușii școlii au chiar ei parte de asta acasă. Sunt prinși într-un cerc vicios al violenței și abuzului de orice fel. Astfel ei vor face orice le stă în putere să simtă cum este să fie de partea cealaltă, în care ei dețin puterea și fac legea.

Alți copii care ajung oaia neagră în școală fac ceea ce fac deoarece se luptă cu depresia, o stimă de sine scăzută, presiunea de a fi cel mai popular în clasă/școală sau nevoia de a fi mereu în centrul atenției. Este suficient să urmărim un film de familie și vom vedea imediat că cei mici au mai întotdeauna probleme la școală cu bullyingul. Mai rău decât atât, vedem în viața reală asemenea cazuri, sau mai degrabă auzim vorbindu-se despre ele. Cazuri de genul se dau la știri. Le auzim dezbătute în emisiuni. Le simțim pe pielea noastră. Sau ne sunt relatate cu lacrimi în ochi de către frați mai mici, prieteni sau de către proprii copii.

Și totuși, indiferent de cauză, specialiștii cad de acord că toți agresorii copii au un lucru în comun – NESIGURANȚA. Iar ceea ce ar trebui să ducă la stoparea acestor comportamente abuzive este chiar identificarea acelor factori ce fac pe cineva să se simtă nesigur. Doar în acest mod se va ajunge la eliminarea fricii atât în cazul agresorilor, cât și în cazul victimelor.

Bullyingul în școală poate avea loc în mod regulat sau în cazuri izolate

Se poate produce ZILNIC, SĂPTĂMÂNAL SAU TIMP DE UN AN ÎNTREG.

Eu de exemplu am avut de-a face cu hărțuirea în timpul gimnaziului. În special în clasa a 8-a. Și ce este mai rău e că nu doar un singur coleg se lua de mine. Erau mai mulți colegi angrenați în jocul acesta. Mai ales băieți. Bineînțeles că era unul de care îmi amintesc în special și acum. Abuzul nu era neapărat fizic, cât verbal și emoțional. Orice copil în școală dorește să aibă prieteni, să fie într-un grup în care să socializeze, să aibă cu cine sta în pauză și eventual chiar să atragă simpatie din partea celorlalți. Eu eram mai mult singură, deși aveam o prietenă bună pe atunci cu care mai petreceam timpul. Dar nici ea nu putea să facă mare lucru pentru mine, deși sărea să-mi ia apărarea. Ea îmi era ca un fel de scut și am avut noroc de faptul că era mult mai populară decât mine.

Ea probabil m-a ajutat să nu iau în seamă răutățile constante ale colegilor, bârfele, cuvintele urâte și privirile de sus. Probabil că acesta a fost unul dintre motivele pentru care am reușit să trec mai departe și să îmi țin în continuare capul sus. Pe atunci nu exista să te duci la profesor sau la diriginte, darămite la director, să spui că ești ținta constantă a răutăților gratuite. Acasă deși dădeam de înțeles uneori că nu îmi merge atât de bine la școală, nu zicem alor mei. Doar în unele momente în care răbufneam reușeam să-mi spun oful. Dar rămâneam cu zisul. Nu judec pe nimeni. Erau alte vremuri.

Însă cred că în ziua de azi părinții împreună cu profesorii pot colabora fructuos pentru a identifica așa zisul agresor din școală sau din clasă, pentru a lua măsuri.

Hai să vedem acum care sunt tipurile de bullying care afectează atât de mult copiii din școli în ziua de azi

În mare există trei tipuri de hărțuire ce poate fi experimentată în școli. Așadar cele trei procedee sunt hărțuirea directă, hărțuirea indirectă și hărțuirea cibernetică.

  • HĂRȚUIREA DIRECTĂ este un mix între bullyingul verbal și cel fizic. Cel verbal implică comentarii răutăcioase, fie
    orale, fie scrise.
    Cel fizic este la fel de ușor de identificat deoarece se realizează prin agresarea fizica a unui copil sau a bunurilor sale. Eu am fost ținta acestui tip de comportament agresiv îmbinat și spun din experiență că este cât se poate de dăunător pentru psihic, pe cât este pentru fizic.

  • HĂRȚUIREA INDIRECTĂ. Se referă mai mult la mesajele urâte transmise de copiii din postura agresorului în școală. Mesaje care ar putea consta în bârfe și informații neadevărate transmise de un copil altora, cu scopul de a umili persoana țintită, victima.

  • HĂRȚUIREA CIBERNETICĂ/CYBERBULLYINGUL. Se petrece mai ales în zilele noastre, de când mai toată lumea posedă un telefon mobil sau un cont pe rețele de socializare precum Facebook sau Instagram. De data asta cel care vrea să facă rău altora se folosește de email sau de social media pentru a posta și răspândi conținut dăunător pentru persoana pe care are pică. Se pare că statisticile arată că în 2015 o marjă de 16% dintre elevii de liceu erau hărțuiți cibernetic, în timp ce elevii de gimnaziu erau în același mod agresați în proporție de 24%. Răul cel mai mare este făcut prin răspândirea pe social media de poze și videouri private fără consimțământul posesorului. Iar acest lucru dăunează mai mult decât orice stima de sine a copiilor și tinerilor din ziua de azi, care și-așa se judecă
    singuri destul de aspru.

3 practici ce pot fi aplicate cu succes pentru combaterea bullyingului în școală

Școlile împreună cu părinții trebuie să găsească modalități prin care să reducă problema aceasta. Asta înseamnă că fiecare profesor, administrator, membru al personalului trebuie să fie pregătit să identifice și să prevină actele de bullying în școli. Iar părinții pot contribui de acasă.

 

  • Identificarea semnelor de avertizare

Atunci când bullyingul este pe cale să se producă, există anumite semne care anunță asta.

Te poți întreba ca profesor dacă mereu desparți aceeași elevi sau dacă există anumite schimbări în atitudinea copiilor. Dacă acesta prezintă leziuni inexplicabile, dureri de cap sau de stomac, schimbări comportamentale sau de alimentație, dificultăți în a dormi sau în a obține notele pe care le obținea cu ușurință până atunci. În plus, victima hărțuirii poate părea brusc speriată de gândul de a mai merge la școală, nu mai are prieteni, pare că nu se iubește deloc pe sine.

De cealaltă parte trebuie să știm cum să identificăm și agresorul.

Semnele care îl acuză ar putea fi faptul că intră în tot felul de bătăi, că are prieteni care hărțuiesc pe alții. Dar mai ales că este chemat des în biroul directorului sau pus la colț de către profesori. De asemenea, tot agresori pot fi sau deveni și cei care dau vina pe alții pentru problemele lor. Cei care nu își asumă niciodată responsabilitatea pentru faptele lor. Sau cei care își fac mai multe griji pentru popularitatea lor decât pentru educație.

Ce poți face odată ce asiști sau ești înștiințat ca autoritate despre un caz de hărțuire?

Nu trebuie doar să îi desparți pe cei implicați. Trebuie să îi chestionezi pe toți și să identifici problema. Pe lângă bătăuș și victimă, interoghează martorii și vezi cum s-a ajuns la asta. Dar mereu trebuie să arăți empatie atunci când asculți fiecare parte implicată. Bineînțeles că bullyingul nu va înceta, însă constanța este cheia.

  • Comunicarea este secretul

Profesorii și părinții trebuie să comunice în mod egal pe tema aceasta cu copiii.

Ora de dirigenție poate fi cea mai potrivită pentru o asemenea discuție liberă. De asemenea, la ședințele cu părinții, aceștia trebuie să fie înștiințați pe lângă note, rezultate și evoluție, și despre comportamentul copiilor lor.

Ascultarea empatică este importantă.

Elevii vor să simtă că sunt ascultați și înțeleși cu adevărat. Ei doresc să știe că adulții pot fi sprijinul lor și că le pasă de ceea ce li se întâmplă. Aceste discuții ar putea avea loc mai degrabă între patru ochi, de vreme ce nimeni nu s-ar simți bine discutând despre ceva sensibil în auzul întregii clase.

Incidentele trebuie să fie raportate.

Orice școală ar trebui să aibă un set de reguli printre care și aceea de a încuraja martorii unui incident, fie profesori, fie colegi, fie staff, să raporteze imediat asemenea situații. Cu cât se află mai târziu despre asta, cu atât mai rău pentru toate părțile implicate. Victima va avea mai mult de suferit. Iar agresorul va crede că un asemenea comportament este normal și va fi încurajat să-l practice în continuare.

  • Recompensarea comportamentelor pozitive

Atunci când un elev face ceva rău, este atât de simplu să-l arătăm cu degetul și să-l pedepsim. Dar dacă se întâmplă să îl vezi făcând ceva bun?

Este la fel de ușor și mai ales important să îi recunoști meritul și să îi aplauzi gestul.

O idee pentru a aduce mai des și mai repede copiii problematici pe drumul cel bun este de a crea un sistem de recompense prin care cel în cauză să fie lăudat și încurajat să continue în acest fel, auzind cuvinte pozitive care îi crește și stima de sine. În acest fel, oile negre din școală se pot transforma treptat cel puțin în oi albe, dacă nu în mielușei.

BULLYINGUL ÎN ȘCOALĂ POATE FI REDUS, DACĂ NU OPRIT DE TOT.

Aceste practici și soluții pot servi foarte bine acestei cauze. Dar cel mai important este că pot oferi un mediu sigur în care copiii vor învăța fără frică, vor socializa și se vor dezvolta sănătos. Poate că în cazul meu, cu mulți ani în urmă, nu se puteau face prea multe sau era greu de vorbit despre asta. Însă în prezent trebuie să învățăm să deschidem mai bine urechile, ochii și gura pentru a preveni și combate bullyingul care își pune neagra amprentă asupra generației tinere.

Te-au inspirat aceste rânduri? Dă un Nu se știe cine are nevoie de ele!

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on pinterest
Share on linkedin

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Hei! Cititul nu e niciodată ''prea mult''! Continuă lectura în BLOG-ul Ză scoolărșilor:

Iubire sau dependență?

    Probabil cu toții am avut momente în care pur și simplu ne atașăm atât de tare de cineva încât eram destul de orbiți,

Read More »

Orice om capătă doua feluri de educaţie: una pe care i-o dau alţii, alta, mult mai însemnată, pe care şi-o dă el însuşi. – Samuel Smiles