ZaScoolarZ

7 INSTRUMENTE NECESARE RECONFIGURĂRII lumii NOI.

Educă-ți inima,, mintea,, și emoțiile în fiecare zi.

Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat – Burrhus Frederic Skinner

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on pinterest
Share on linkedin
carrying-casual-cheerful-1162964

7 INSTRUMENTE NECESARE RECONFIGURĂRII lumii NOI.

Este evident că viitorul nu e deloc cum ne-am fi așteptat noi să fie acum câțiva ani. Rapiditatea cu care el se schimbă și se modifică la nivel subtil e mult mai mare.

Pentru a o face această tranziție mai rapidă și mai ușoară e indicat să facem cât mai mulți parte din ea.

Și înseamnă că dacă ai ajuns să citeși aceste rânduri bănuiesc că unul dintre ei.

NE CREĂM VIITORUL sau SUPRAVIEȚUIM VIITORULUI?

El se manifestă cu sau fără voia noastră, dar ni oferă posibilitea să ne aducem contribuția.

Așa că am făcut o listă cu  instrumente  care  m-au ajutat să îmbrățișez schimbarea și să fac din ea cea mai bună experiență a mea.

1. DE TINE! SĂ FII TU! S-a terminat perioada în care trebuie să facem lucrurile chinuite, să fim altceva decât suntem. Cred că o primă condiție este să fim noi. Nu mă întelegeti greșit, nu mă pozitionez ca și cum aș fi ajuns eu însămi acolo în totalitate. Nu, dar m-am prins de câteva chestii. Că atunci când sunt EU, lucrurile curg prin mine. Cum e acum. Când scriu acest text simt că fac unul din lucrurile pentru care am venit pe acest pământ. TU când te simți așa? Menționez că s-ar putea să fie vorba despre lucruri total diferite de școala pe care ai absolvit-o, studiile în care ați investit, sau total diferite de proiecția apropiaților despre tine.

2. ADAPTABILITATEA. În toate formele ei. S-a tot vorbit și se tot vorbește de câțiva (mai multișori ani) despre job-urile viitorului. Și anume că modalitatea cea mai eficientă de a lucra într-o echipă e aceea că membrii ei să fie din domenii diferite, medii diferite, vârste diferite, cu abilități diferite. Pe scurt, dincolo de cuvinte mari și teoretizări, te ajută să ieși din bula/cutia ta, din restricțiile propriei minți. Cred că simțiți și voi că vârsta sau profesia noastră nu mai este un impediment în a construi proiecte, relatii în concordanță cu lumea nouă. Bariele cad, rămâne să le acceptam și să le lăsăm să fie. Pentru a realiza acest lucru  putem folosi drept instrumente: adaptabilitatea și reinventare interioară permanentă.

3. Nici nu știu cum să numesc ustensila asta. Să-ți dai voie ca părerea, opinia ta asumată public (în unele cazuri) să se schimbe. Noi acum suntem la un nivel de întelegere, dar la cum văd și simt lucrurile (și nu doar eu) avem acces la tot mai multă informație de calitate superioară și avansată, care vine în valuri. Așa că vom căpăta tot mai multă claritate de la o zi la alta. Așa că fii blând(ă) cu tine dacă astăzi poate întelegi adevărul  în proporție de 22 % să zicem. Asta nu înseamnă că trebuie să aștepți până îl vei știi 100% pentru a-l verbaliza. E posibil ca o afirmație aruncată la momentul potrivit, printre oamenii potriviți, îl va inspira pe unul dintre interlocutorii tăi și poate veți ajunge împreună la o concluzie. Asta e doar un mic exemplu. Și așa trecem la urmatoare ustensilă a viitorului:

4. IDEILE NU SUNT ALE TALE! Exact cum spuneam mai sus. Arunci o idee, cineva o preia, altcineva o materializează. COLABORARE, dar e mai mult de atât, e mai mult și decât de CO-CREERE, e SINERGIE, accepți ca ideile nu sunt ale tale, că sunt ale tuturor și faptul că vin prin tine, te responsabilizează să le faci cadou lumii așa cum le-ai primit și tu. De multe ori ne vine o idee genială și spunem vaai să nu o dau mai departe, mi-o va fura colegul/ colega etc sau dacă nu o să-mi mai vină o altă idee la fel de bună? .  Ideile bune vin oricum, fie prin tine sau prin altcineva. Important e să contribui la materializarea celor cu adevarat semnificative.

5. SCHIMBUL DE INFORMAȚII FĂRĂ PRECONCEPȚII. Schimbul de informații între copii – adulți, femei – bărbați, artiști – oameni de știință, om – animal, om – natură este MINUNAT. Pur si simplu. Un copil te poate învăța cum să relaționezi corect, cum să te bucuri de prezent, cum să ceri ceea ce meriți. Un om în vârstă te poate învăța cum să trăiești fiecare clipă din viața ta ca și cum ar fi ultima. O floare te poate învăța ce e RENAȘTEREA.  Un schimb de informații care închide cercul, care te scoate din propria realitate, da, acesta e viitorul. Acest tip de interacțiune poate părea incomodă în primă fază: ,,cum să învăț de la bunicul meu, de la copilul meu, de la fratele meu mai mic, de la bătrânul care cerșește în colțul străzii, ce să învăț de la o floare? Deschide-te către poveștile celorlați.

6. NU TE AGAȚA DE CONVINGERILE/ IDEILE TALE. Ai avut o idee genială? Nu s-a materializat? Ai văzut-o materializată la altcineva? E ok. Cu cât stai agățat de acea idee, cu atât le blochezi pe urmatoarele. Și cred ca e valabil pentru orice în viață. Cu siguranță acea idee nematerializată te-a condus într-un alt punct în evoluția ta sau poate pur si simplu îți va folosi mai târziu.

7. FĂ LOC/ DĂ TIMP IDEILOR! Nu zic acum să-ți părășești job-ul sau responsabilitățile, nu. Ce spun eu e să faci loc ideilor să vină. Dacă esti mereu ocupat/ă de unde să mai apară prospețimea? Dă-ți timp ție, spațiu și relaxare și creativitatea va veni. Când spun creavitatea nu mă refer doar la un domeniu artistic nu, poate îți va apărea o soluție sau o nouă modalitatea de a te așeza față de o problemă.

Ți-a plăcut teoria? Dar cum e cu practica? Voi cum îmbrățișați lumea nouă? Cum îți sună viitorul?

Writen by ă real Ză scoolăr named and aged as

Te-au inspirat aceste rânduri? Dă un Nu se știe cine are nevoie de ele!

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on pinterest
Share on linkedin

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Hei! Cititul nu e niciodată ''prea mult''! Continuă lectura în BLOG-ul Ză scoolărșilor:

Intalniri energetice

Ţi s-a întâmplat vreodată să întâlneşti o persoană pentru prima oară şi să simţi că e, de fapt, o întâlnire cu un prieten vechi, cu

Read More »

Orice om capătă doua feluri de educaţie: una pe care i-o dau alţii, alta, mult mai însemnată, pe care şi-o dă el însuşi. – Samuel Smiles